Cetăţeni din alte galaxii, dacă doriţi să ne vizitaţi capitala, căutând cel mai mare tort din lume ori cârnatul de lungimea Ecuatorului, iată câteva informaţii pe care nu le veţi găsi pe Google Earth.
Pentru început, să ştiţi că Bucureştiul e format din şase burguri cu infrastructuri medievale, numite sectoare, conduse de mici tirani, care joacă între ei un poker de imagine. De pildă, Onţanu îi plimbă gratis pe şefii de blocuri din sectorul 2 în Bulgaria, Negoiţă va da în folosinţă două pergole în valoare de 84.000 euro, plus bănci şi coşuri de gunoi din lemn de esenţă nobilă, pe care se vor plăti 22,3 milioane euro. Piedone, abţibildul de pe ecranul Antenelor, aşază dinozauri din sârmă şi plastic în majoritatea intersecţiilor din sectorul 4 şi nu va trece mult până ce va pune „Răpiri din serai” între stâlpii de iluminat public.
În plus, s-a cronicizat o boală mai veche a edilului român, numită „delirul fântânilor” – care se manifestă prin tendinţa de a-ţi face oraşul să semene cu un şantier inundat de ţevi sparte şi iluminat de un tub fluorescent pâlpâitor. În sectorul 3 se vor cheltui 4 milioane de euro pentru 24 de arteziene cu senzori de vânt, programator de jeturi şi iluminare în culori. Sau poate, cine ştie?, sunt fabrici de apă: câţiva muncitori, înghesuiţi în interiorul lucrării, alătură forţat doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen, împingându-i apoi pe ţeavă în sus. Cert e însă, dragi prieteni de dincolo de Lactee, că de-atâta licăr şi susur cristalin, necesităţile te vor tăia la fiecare intersecţie şi, cum nu prea avem toalete publice, acele siluete pe care le veţi vedea urinând stradal s-ar putea să nu fie statui.
Şi asta nu e încă totul, stimaţi drumeţi intergalactici, curioşi să vedeţi noua combinaţie citadină între Dracula Park şi Aqua Magic: Administraţia Lacuri-Parcuri propusese amplasarea pe străzile Bucureştiului a 20 de ceasuri de aur (700.000 euro), ridicarea unei cruci de flori (70.000 de euro), scuturarea zăpezii din copaci (22 milioane euro) şi înverzirea Bucureştiului pe timp de iarnă (700.000 euro), şi numai primele două dintre aceste măsuri au fost respinse de către primarul general.
Altul e însă pericolul principal. Prin faţa ferestrei mele, la vreo patru metri distanţă, trec 34 de cabluri, agăţate între doi stâlpi de iluminat public, care mai au puţin şi se cocârjează sub greutatea ciorchinelui informaţional, pe unde, bănuiesc, circulă planurile secrete pentru invadarea Mizilului. Această capcană reticulară a împânzit capitala şi se dezvoltă cu o viteză ameţitoare. Acum şase luni, când primăria a promis ultima oară că va îngropa respectivele cabluri, erau doar 23 în mănunchiul din faţa ferestrei mele.
Atenţie mare, aşadar, la parcarea verticală, temerari exploratori spaţiali! Fără îndrumări din partea unui binevoitor, riscaţi să zgâriaţi burta mijlocului de transport ori să cădeţi într-o fântână arteziană şi nimeni nu-şi va da seama că acolo s-a scufundat o navă extraterestră. Până în decembrie veţi crăpa de frig: toată lumea va crede că sunteţi piticii de grădină cu senzor antiîngheţ şi reglare automată a jetului despre care se aude că vor fi montaţi în toate artezienele din Bucureşti.