În 1968, “The Sunday Times” a organizat o cursă în jurul globului, de iahturi cu un singur ocupant, fără popas. Premiul era de 5.000 lire sterline (circa 70.000 euro, astăzi). S-au înscris nouă oameni, ce urmau să ia startul, după dorinţă şi posibilităţi, între 1 iunie şi 31 octombrie 1968.
Englezul Donald Crowhurst a intrat în cursă fără o mare experienţă în navigaţie, pentru a promova un echipament radio realizat de firma sa aflată în pragul falimentului. Dorea să-și întrețină astfel soţia şi cei 4 copii. A ipotecat totul, plecând în ultima zi posibilă, cu un trimaran greu manevrabil. O parte din provizii le-a uitat pe mal.
Pe 6 decembrie, după ce parcursese doar un sfert din distanţa planificată până atunci, a început să trimită rapoarte radio false, cuprinzînd poziţii-fantomă mult avansate. În acel moment, probabil mai spera că va recupera distanţa. Nu s-a întâmplat, iar el s-a adâncit în minciună. Să fi mers înainte era o sinucidere, dacă se întorcea era ruinat. Nu a depăşit nici măcar Insulele Malvine şi, în timp ce-şi repara, într-un port argentinian, vasul avariat, stafia acestuia realiza viteze incredibile prin Pacific.
În timp, a aflat ce înseamnă singurătatea; primea veşti despre ceilalţi concurenţi. Cinci abandonaseră deja, apoi francezul Moitessier, furios pe turnura comercială pe care o luase întrecerea, o preschimbase într-un voiaj de plăcere spre alte zări. Englezul Knox-Johnston încheiase cursa, dar cu un timp slab, de 312 zile, pe care el, având în vedere ultima poziţie pe care o declarase, nu avea cum să nu-l bată. Sudafricanul Tetley terminase înconjurul globului, dar mai avea 5.000 de mile marine pînă la Teignmouth, portul unde se afla sosirea.
Crowhurst ştia că trucul lui va fi descoperit, spera însă că, dacă va pierde, publicul – care ajunsese să-l divinizeze – nu-l va ţintui la zidul infamiei şi al falimentului. Apoi a aflat că Tetley, împins de la spate de viteza fantomei lui Crowhurst, forţase limitele vasului şi naufragiase. A înţeles că plutea în miezul unui ocean de ruşine, fiind condamnat să câştige şi să piardă totul. S-a oprit din acea alunecare buimacă şi a început să scrie în jurnalul adevărat. Se găsesc acolo peste 25.000 de cuvinte de om singur, poeme, adnotări pe baza unei cărţi a lui Einstein despre relativitate ori cărămizi ale un sistem filosofic despre călătoria în timp, divinitate şi iertare. Alte patru cuvinte sunt scrijelite pe balustrada vasului – „It is the mercy” – şi se referă la imposibila îndurare a mării şi a oamenilor.
Pe 1 iulie 1969, în cea de-a 243-a zi a cursei – pe care o planificase iniţial ca fiind a revenirii victorioase -, Crowhurst, ţinând în braţe cronometrul şi jurnalul cu date false, s-a aruncat în apele Atlanticului. Vasul său a fost găsit după douăsprezece zile, plutind în derivă. Singurul care a încheiat atunci cursa, Robin Knox-Johnston, a donat imediat banii obţinuţi familiei lui Crowhurst.
Ulterior, Tetley a început construcţia unei ambarcaţiuni pentru un nou ocol al Pământului, dar nu a putut obţine fondurile necesare şi, în 1972, a fost găsit atârnând de ramura unui copac. Cu excepţia lui Crowhurst, toţi ceilalţi 8 participanţi la cursă au reuşit să traverseze globul, fără popas, în navigări solitare, chiar dacă pentru asta au aşteptat – ori au pierdut – o viaţă.
Nu mai scrii nici iute, nici piperat….
salut!
pana acum 2-3 luni accesam cu placere articolele scrise de tine. In ultima perioada insa te-ai schimbat, ai devenit un lenes ca restul mass-mediei romanesti, care inunda populatia cu tampenii in cautare de rating sau doar ca sa ofere ceva, orice. Ultimele tale 10 articole sunt „xerosate”. Nu ai creat nimic! Ce urmeaza? Sa te ascunzi in spatele vorbelor ca „asta cere publicul”, iar noi sa intelegem ca ai inceput si tu sa scrii la repezeala cateva prostioare si sa-ti incasezi banii. Ar mai fii multe de spus, dar nu am timp de asa ceva. Dupa cum nici tu nu ai timp sa scrii ceva de calitate. Insanatosire grabnica si numai bine!
Eu am trait cat se poate de veridic dilemele lui Crowhurst…ceea ce imi spune ca este un articol autentic si foarte bine scris..Derivele omenesti mi se par insa absurde…De ce sa dai totul pe/o carte, pe un premiu (bani?!!!!), pe o divinizare…cred ca e important totusi sa ne alegem judicios felul in care murim… daca e sa avem aceasta posibilitate…Ce demoni ne indeamna sa fortam mana destinului???…cazul in sine este spectaculos si merita readus in discutie…insa…e greu de spus ce am fi facut in loc…sinuciderea nu cred ca este de dorit oricat de eroica ar parea…desi la samurai era o arta…Merita de discutat!
Inconstient rau de tot… Nu iti salvezi familia pornind intr-o aventura (fara macar un strop de pasiune) pe mare. Ma rog, pe ocean… E un bun exemplu pentru cei ce isi joaca totul, inclusiv viata, la noroc. Mor pe oamenii care fac o gramada de copii fara a fi capabili sa se ocupe de ei si sa-si intretina civilizat familia. Pentru unii poate parea un sacrificiu ce a facut Crowhurst, dar hai sa recunoastem ca disperarea imbraca forme mai „sanatoase” cand ai 4 copii acasa.
bogsici
Din pacate, „nu asta cere publicul”. O vizualizare a traficului dupa articole de genul acesta ti-ar fi certificat acest lucru.
Publicul se da in vant dupa analize despre Gigi Becali.
Ce inseamna „xerosat”?
Cred ca “xerosat” inseamna extrafotbal ;)
xerosezi cu fotocoiatorul.
incutilor !
Buna Adrian,
interesant articolul tau si citindu-l ma gandeam ca in Romania ar
fi destui care ar proceda ca Donald Crowhurst si f putini sau chiar
deloc care ar proceda ca Robin knox-Johnston. Numai bine.
un subiect mai bun:
la dinamo suporterii sint al citelea jucator?
Ce este acela un „fotocoiator”? Suna straniu, borderline cu licentiosul :D
Adriane,
slăbiciunea caracterului este prieten cu minciuna.
”Eşti pierdut cînd realizezi” este una din inspiraţiile pe care
le-am scris în cartea ”Viaţa, un zarzăre-Inspiraţii” pe web site-ul
http://www.zarzare.com
Cînd ajungi la disperare,ca şi Donald Crowhurst eşti liber să alegi şi să faci o decizie care îţi termină viaţa, sau care îţi dă viaţă. Domnul Crowhurst a realizat că a pierdut, dar a greşit în decizia de sinucidere.
În loc de credinţă, sinceritate,curaj, el a ales, minciuna, decepţia şi calea
cea mai uşoară în viaţă… A RENUNŢAT!!!
Pe curînd, Sorin
P.S. Doresc să-mi comunici dacă ai primit comentariile mele din
ultimele zile. Mulţumesc!
Sorin Ion Neagu
Salut. Da, le-am primit, dar lipsa cronica de timp ma impiedica de la o reactie mai pe larg.
mag
Eu n-as fi atat de aspru cu bietul Crowhurst.
buna seara, Adrian.
absolut superb articolul, dragule!
am inteles ca, pina la urma, au gasit sticla…
dar, dopul l-au gasit?!
Adriane,
mulţumesc! Sper că dorim cu toţii să scrii articole diverse sau dacă opinia
majorităţii este alta, putem să votăm. Pînă la urmă este decizia ta,Adriane,
ce articole vrei să scrii tu!
”Mag”,adevărat, este nevoie să fim puţin asprii în viaţă, la momentul potrivit…
poate prevenim un viitor ”Donald Crowhurst” şi putem să încurajăm pe alţii să fie demni de ei şi să aibe un spirit decent de competiţe, ambiţie şi
înţelepciune…începem să schimbăm lumea individ cu individ.
Pe curînd, Sorin
Ati vazut filmul bulgaresc Zift?
Stories of valour and intrepidness usually end in glory – the battle won, the mountain conquered, the kingdom saved. But what of the would-be heroes who falter because of their moral shortcomings? And what of their emotional damage afterwards, the heartbreak of their families and, in the case of Donald Crowhurst ??? so sad….
Enervat de ce se intimpla la noi vreau sa spun ca:
– primul furt din lume a fost probabil comis pe actualul teritoriu al Romaniei.
– primul om care a reusit sa nu faca nimic timp de 1000 de zile a fost roman
– prima tara (Europeana?) complet dezorganizata si corupta este Romania.
Mai mincinosule, iute si piperata ti-e minciuna, inclusiv asta despre englezul ala, plus ca link-urile sint si ele mincinoase.
dar a resuit sa si salveze familia…
reusit
Prin sacrificiul sau si-a salvat familia.Dar pentru cat timp?
Dragă ”PIF”,
Alexandre Dumas a avut un sfat bun:”Toate generalizările sînt periculoase,
chiar şi aceasta…”Nu am intenţia să te jignesc, doar să te trezesc…
Deschideţi ochii, sprijineşte-ţi pleoapele cu nişte scobitori,dă cataracta egoismului jos să poţi să vezi mai clar lumea în care trăieşti, deschideţi mintea ca o paraşută pentru că o să funcţioneze mult mai bine,
împrutămi urechea să-ţi gîdil timpanul şi să-ţi dau sfatul următor:
respect dreptul Dumneavoastră de a comenta, dar nu tolerez generalizarea Românului pe care ai făcut-o. Uită-te în oglindă prima dată să vezi unde este problema! Sugerez în viitor să critici pozitiv, nu distructiv. Taie cordonul ombilical să poţi fi responsabil pentru ceea ce faci şi să te hrăneşti şi să trăieşti, fără să pui vina sau responsabilitatea pe altcineva. Nu ai fost în viaţă să mărturiseşti primul furt din lume. Respirăm, facem ceva, dar cu părere de rău, tu doar pui vina şi acolo te-ai oprit. Dacă România nu este organizată şi este coruptă, fă ceva personal să o ajuţi. Eu ajut Românii şi România de 33 de ani, chiar dacă acum locuiesc în altă parte din lume.
Hai să ajutăm România, tu şi eu să devină prima ţară Europeană în producţie naţională, ţara cu cele mai puţine crime şi tu să fii primul care să facă ceva dintre toţi Românii. Cu ce începi?!
Pe curînd, Sorin
salut!
f,interesanta poveste de viata ,oare sa astepti o viata sa-ti implinesti un vis? ,sau sa pierzi o viata ? ,mi-au dat de gandit :(
Cutremurator
despre crowhurst a scris si cosasu in cartea sa, Un august pe un bloc de gheata. mentionand fragmente din jurnalul de bord al lui crowhurst.
cartea poate fi citita aici> http://editura.liternet.ro/carte/46/Radu-Cosasu/Un-august-pe-un-bloc-de-gheata.html
Te pune pe ganduri….