August 17th, 2010
Faultul în zodia fluturelui
Fotbalul nostru se transformă într-un număr de balet în care dansatorul ştie că riscă acuzaţia de hărţuire sexuală dacă îşi atinge prea vârtos partenera. Faultul devine rizibil, ca un bodyguard cu unghiile pictate sau cu rimel pe gene. La fel ca henţul, unde procesul de intenţie se discută deja ca la tribunal (“Proba nr. 1. Jurnalul. Rândurile scrise aici arată că plănuia de mult să pună mâna pe minge”), se îndreaptă spre zona analizelor dactiloscopice. “S-au găsit amprentele fundaşului pe tricou, iar firele de păr prelevate din unghii demonstrează ca a fost fault!”. Nu este exclus ca în curând deochiul sau cocoşul decapitat în spatele stadionului să constituie motive de penalty.
Uităm că sportul, în marea majoritate a disciplinelor sale, presupune contact, iar fără acesta sensul fotbalului e mult diminuat. Jocul bărbătesc practicat în Anglia nu a dus la creşterea numărului de accidentări, nici la prosperitatea secţiilor de ortopedie, ci, dimpotrivă, pe lângă creşterea gradului de spectaculozitate şi a fluenţei fazelor, la o atitudine corectă a fotbaliştilor faţă de joc. Când eşti penalizat cu cartonaş galben pentru simulare, nu-ţi mai arde să pici ca o frunză desprinsă toamna de o adiere. Dacă însă ţi se dă penalty pentru un contact obişnuit de joc, vei proceda ca un copil în faţa raftului cu jucării: te vei trânti la pământ şi te vei zvârcoli, încă o dată şi-ncă o dată, până la atingerea ţelului. Simularea ar trebui însă tratată asemenea faultului dur, dacă nu chiar mai aspru. Faultul este o încălcare de reguli, uneori cinică şi violentă, dar care rămâne în interiorul consemnului sportiv. Simularea se află însă în afara lui, pentru că introduce înşelăciunea voită, ce distruge din faşă ideea de sport.
Acum ceva ani, existau o sumedenie de jucători care ajungeau în careul advers cu trei fundaşi în cârcă şi-un doberman încleştat de şort. Nu-i ţin minte pe Dudu Georgescu, pe Cămătaru sau pe Viorel Moldovan, de exemplu, zvârcolindu-se la o simplă pipăire. A, când Lăcătuş pica în careu ca un peşte răpus de curent, măcar o făcea artistic şi oricum, cariera sa nu poate fi sub nicio formă redusă la acele plonjoane.
Nu întâmplător, astăzi, când avem din ce în ce mai mulţi fotbalişti care se gâdilă în loc să joace, nu prea mai reuşim să contăm în meciurile internaţionale.
Comentariu: